fugară
/fu'ga.rə/Etimologie
Din fugar.
Definiții
- persoană, ființă care a fugit dintr-un loc (pe ascuns) pentru a scăpa de o primejdie, de o constrângere, de o situație grea sau penibilă; dezertoare, evadată, fugită.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fugară | fugare |
| genitiv-dativ | fugarei | fugarelor |
| vocativ | fugaro | fugarelor |
| articulat | fugara | fugarele |