frustra
/frus'tra/Etimologie
Din franceză frustrer < latină frustrari.
Definiții
- (v.tranz.) a lipsi pe cineva (în special statul sau o instituție a lui) de un drept sau de un bun; a păgubi; (p.ext.) a înșela.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | frustra | frustrau |