frontal
/fron'tal/Etimologie
Din franceză frontal.
Definiții
- care ține de regiunea frunții.
- din față, așezat în față.
- referitor la front.
Din franceză frontal.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | frontal | frontale |
| genitiv-dativ | frontalului | frontalelor |
| vocativ | frontalule | frontalelor |
| articulat | frontalul | frontalele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică