frizeriță
/fri.ze'ri.ʦə/Etimologie
Din frizer + sufixul -iță.
Definiții
- lucrătoare care se ocupă cu bărbieritul, cu tunsul sau cu ondulatul părului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | frizeriță | frizerițe |
| genitiv-dativ | frizeriței | frizerițelor |
| vocativ | frizeriță | frizerițelor |
| articulat | frizerița | frizerițele |