verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină frĭcāre.
Definiții
- (v.tranz.) a mișca forțat un corp pe suprafața altui corp cu care este în contact.
- a amesteca îndelung un aliment apăsând cu putere, pentru a obține o masă omogenă și pufoasă.
- a șterge un obiect apăsând în toate direcțiile cu un corp aspru sau moale pentru a-i îndepărta murdăria sau pentru a-l face să strălucească; a lustrui, a curăța.
- a fricționa.
- (fig.) (fam.) a bate.
- a fi prea exigent, a obliga pe cineva la eforturi prea mari; a examina riguros.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru freca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | freca | frecau |
Sinonime: 2: făcălui, 4: fricționa
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din verbul a freca.
Definiții
- faptul de a (se) freca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | frecat | frecate |
| genitiv-dativ | frecatului | frecatelor |
| vocativ | frecatule | frecatelor |
| articulat | frecatul | frecatele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (despre unele alimente) amestecat astfel încât să devină o masă omogenă și pufoasă.
- curățat prin frecare.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru freca.