← înapoi la căutare

francatură

/fran.ka'tu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a franca + sufixul -tură.

Definiții

  1. ansamblul mărcilor poștale și al ștampilelor aplicate pe o corespondență.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfrancaturăfrancaturi
genitiv-dativfrancaturiifrancaturilor
vocativfrancaturăfrancaturilor
articulatfrancaturafrancaturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică