fragmentare
/frag.men'ta.re/Etimologie
Din a fragmenta.
Definiții
- acțiunea de a fragmenta și rezultatul ei; împărțire în bucăți, îmbucătățire, fragmentație.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fragmentare | fragmentări |
| genitiv-dativ | fragmentării | fragmentărilor |
| vocativ | fragmentare | fragmentărilor |
| articulat | fragmentarea | fragmentările |