← înapoi la căutare

fractură

/frakˈtu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză fracture, latină fractura.

Definiții

  1. (med.) leziune constând în ruperea unui os sau a unui membru.
  2. ruptură în scoarța terestră apărută ca urmare a mișcărilor tectonice verticale.
  3. (tehn.) suprafață neregulată rezultată la ruperea sau la spargerea unui obiect.

Exemple

  • Pacientul are o fractură de femur drept.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfracturăfracturi
genitiv-dativfracturiifracturilor
articulatfracturafracturile

Sinonime: ruptură în scoarță: falie

fractura

/frak.tu'ra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză fracturer.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a(-și) frânge, a(-și) rupe un os, p.ext. un membru al corpului; a produce sau a suferi o fractură.

Exemple

  • Și-a fracturat un os.

Declinare

CazSingularPlural
verbfracturafracturau

Sinonime: (med.) (-și) frânge, (-și) rupe

fracturi

/frakˈturʲ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din fractură.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru fractură.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică