frângere
/'frɨn.ʤe.re/Etimologie
Din a frânge.
Definiții
- acțiunea de a (se) frânge; rupere prin îndoire, lovire sau apăsare puternică; frântură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | frângere | frângeri |
| genitiv-dativ | frângerii | frângerilor |
| vocativ | frângere | frângerilor |
| articulat | frângerea | frângerile |