forjor
/for'ʒor/Etimologie
Din franceză forgeur.
Definiții
- muncitor care lucrează la forjă; (p.gener.) fierar.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | forjor | forjori |
| genitiv-dativ | forjorului | forjorilor |
| vocativ | forjorule | forjorilor |
| articulat | forjorul | forjorii |