forja
/forˈʒa/Etimologie
Din franceză forger.
Definiții
- (v.tranz.) a lucra, a prelucra un metal sau un aliaj prin deformare plastică, la cald sau la rece, cu ajutorul unui ciocan sau al unei prese.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | forja | forjau |
Din franceză forger.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | forja | forjau |
Din franceză forge.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | forjă | forje |
| genitiv-dativ | forjei | forjelor |
| vocativ | forjă | forjelor |
| articulat | forja | forjele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică