fonologie
/fo.no.loˈʤi.e/Etimologie
Din franceză phonologie.
Definiții
- ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor funcționale, stabilind sistemele de foneme ale unui idiom și caracterul diferitelor variante; fonetică funcțională; (în uzul lingviștilor și) fonemică, fonematică.
- (înv.) fonetică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fonologie | — |
| genitiv-dativ | fonologiei | — |
| vocativ | fonologie | — |
| articulat | fonologia | — |