focușor
/fo.ku'ʃor/Etimologie
Din foc + sufixul -ușor.
Definiții
- diminutiv al lui foc; foculeț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | focușor | focușoare |
| genitiv-dativ | focușorului | focușoarelor |
| vocativ | focușorule | focușoarelor |
| articulat | focușorul | focușoarele |