flămânzare
/flə.mɨn'za.re/Etimologie
Din flămânzi (pluralul lui flămând) + sufixul -are.
Definiții
- (reg.; la unele animale) partea scobita a corpului cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului; deșert.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | flămânzare | flămânzări |
| genitiv-dativ | flămânzării | flămânzărilor |
| vocativ | flămânzare | flămânzărilor |
| articulat | flămânzarea | flămânzările |