fluorescență
/flu.o.resˈʧen.ʦə/Etimologie
Din franceză fluorescence.
Definiții
- proprietatea pe care o au unele substanțe de a emite lumină cât timp sunt iradiate cu radiații luminoase sau ultraviolete.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fluorescență | fluorescențe |
| genitiv-dativ | fluorescenței | fluorescențelor |
| vocativ | fluorescență | fluorescențelor |
| articulat | fluorescența | fluorescențele |