floretă
/flo're.tə/Etimologie
Din franceză fleuret (după floare).
Definiții
- armă albă sportivă, cu lamă lungă și flexibilă, în patru muchii, cu gardă și mâner, folosită la exercițiile de scrimă.
- probă de scrimă cu floreta.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | floretă | florete |
| genitiv-dativ | floretei | floretelor |
| vocativ | floretă | floretelor |
| articulat | floreta | floretele |