florar
/flo'rar/Etimologie
Din floare + sufixul -ar.
Definiții
- persoană care cultivă sau vinde flori.
- (defectiv de plural) (pop.) a cincea lună a anului.
- instrument confecționat din lemn, tablă sau celuloid, care prezintă curbe variate, folosit de desenatori pentru trasarea curbelor plane.
Exemple
- Florarul cultivă flori.
- Florarul vinde flori.
- Florar pentru desen.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | florar | florari |
| genitiv-dativ | florarului | florarilor |
| articulat | florarul | florarii |
Sinonime: 1: (înv.) florist, grădinar, horticultor, 2: mai, (reg.) frunzar, prătar, (tehn.) pistolet