flor
/ˈflor/Etimologie
Din latină florus („galben, blond; înflorit”) (Pascu, Beiträge, 16; Pascu, I, 86). Cuvânt rar în română, abia dacă a fost atestat în macedoromână. Constituie o explicație mai bună pentru toate numele de persoane și de animale în general se pun în legătură cu floare, cum sunt: Florea, Florin, Floarea, Florica pentru persoane, Floraia pentru vaci, Florean, Florilă, pentru boi, Floran pentru câini. În general aceste nume se dau unor persoane sau animale cu părul galben; însă prin etimologie populară se dau adesea și unor animale care se nasc în săptămâna Duminica floriilor.
Definiții
- rarblond, cu părul roșcat.
Sinonime: blond, roșcat