flocăi
/flo.kə'i/Etimologie
Din floc + sufixul -ăi.
Definiții
- (v.tranz.) a smulge părul de pe animale vii; a jumuli penele, fulgii păsărilor vii; (fig.) a bate zdravăn, a părui.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | flocăea | flocăeau |
Din floc + sufixul -ăi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | flocăea | flocăeau |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică