flocușor
/flo.ku'ʃor/Etimologie
Din floc + sufixul -ușor.
Definiții
- diminutiv al lui floc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | flocușor | flocușori |
| genitiv-dativ | flocușorului | flocușorilor |
| vocativ | flocușorule | flocușorilor |
| articulat | flocușorul | flocușorii |