flăcăraie
/flə.kəˈra.je/Etimologie
Din flacără + sufixul -aie.
Definiții
- flacără mare; vâlvătaie, pălălaie, flăcărie.
- flăcări produse de arderea hidrogenului degajat din corpuri în descompunere și care apar uneori pe pământ, mai ales deasupra locurilor mocirloase.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | flăcăraie | flăcăraie |
| genitiv-dativ | flăcăraiei | flăcăraielor |
| vocativ | flăcăraie | flăcăraielor |
| articulat | flăcăraia | flăcăraiele |