firman
/fir'man/Etimologie
Din turcă fermān.
Definiții
- ordin emis de sultan (prin care erau numiți sau maziliți guvernatorii și domnitorii depinzând de Imperiul Otoman).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | firman | firmane |
| genitiv-dativ | firmanului | firmanelor |
| vocativ | firmanule | firmanelor |
| articulat | firmanul | firmanele |