fierea-pământului
/ˈfje.re̯a pəˈmɨn.tu.luj/Etimologie
Din fierea + pământului.
Definiții
- (bot.) (Erythraea centaurium sau Centaurium erythraea) plantă erbacee medicinală cu flori roșietice, rar albe, cu gust amar.
- (bot.) (Marchantia polymorpha) plantă erbacee inferioară, cu talul târâtor, având pe partea inferioară rudimente de frunză.
Sinonime: 1: (bot.) potroacă, țintaură, (reg.) cintoaie, frigor, frigurică, ghințură, ghințurea, potrocea, potrocuță, scăunel, scânteiuță, taulă, buruiană-de-friguri, cocoșei-de-grădină (pl.), crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, săfindei-de-câmp (pl.)