fidelitate
/fi.de.li'ta.te/Etimologie
Din franceză fidélité < latină fidelitas, fidelitatis.
Definiții
- statornicie în convingeri, în sentimente, în atitudine etc.; devotament, credință.
- precizie, exactitate în prezentarea sau în reproducerea realității, a unui text, a unui model etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fidelitate | — |
| genitiv-dativ | fidelității | — |
| vocativ | fidelitate | — |
| articulat | fidelitatea | — |