ferfenițit
/fer.fe.ni'ʦit/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din a (se) ferfeniți.
Definiții
- (pop. și fam.) faptul de a (se) ferfeniți; ferfenițire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | ferfenițit | ferfenițite |
| genitiv-dativ | ferfenițitului | ferfenițitelor |
| vocativ | ferfenițitule | ferfenițitelor |
| articulat | ferfenițitul | ferfenițitele |
ferfenițit
/fer.fe.ni'ʦit/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a (se) ferfeniți.
Definiții
- (pop. și fam.) sfâșiat în bucăți, zdrențuit; ferfenițos.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- (v.refl. tranz.) (pop. și fam.) a (se) zdrențui, a (se) sfâșia.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | ferfenițea | ferfenițeau |