ferecătură
/fe.re.kə'tu.rə/Etimologie
Din a fereca + sufixul -ătură.
Definiții
- raracțiunea de a fereca; (concr.) legătură sau îmbrăcăminte de metal aplicată unui obiect pentru a-l fereca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ferecătură | ferecături |
| genitiv-dativ | ferecăturii | ferecăturilor |
| vocativ | ferecătură | ferecăturilor |
| articulat | ferecătura | ferecăturile |