verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru fereca.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru fereca.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină făbrĭcāre, cu semantism normal, deoarece „a fabrica” însemna la origine „a lucra fierul”.
Definiții
- (v.tranz.) a acoperi, total sau parțial, cu metal un obiect de lemn, spre a-i da rezistență și durabilitate; a întări un obiect (de lemn) prin legături metalice.
- a îmbrăca un obiect cu plăci din metal prețios, a împodobi ceva cu aur, argint sau pietre scumpe.
- a lega cu fiare, cu lanțuri, în obezi etc. un om arestat sau condamnat.
- a încuia, a zăvorî o ușă, o încăpere.
- (v.refl.) (despre oameni) a se închide sau a se izola în casă, fără să (mai) vadă pe nimeni.
- a bate cu ciocanul pietrele de moară spre a le face crestături, șanțuri, zimți.
- a face zimți pe muchia unei monede.
Exemple
- A fereca carul, roata.
- A fereca un obiect cu argint.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | fereca | ferecau |
Sinonime: 1: șinui, 2: îmbrăca, 3: încătușa, 4: încuia, 7: zimțui
Antonime: a fereca: dezlănțui, desfereca