feder
/feˈder/Etimologie
Din germană Feder.
Definiții
- mică proeminență prevăzută în lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intră în nutul corespunzător al altei piese pentru a asigura o îmbinare perfectă; lambă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | feder | federe |
| genitiv-dativ | federului | federelor |
| vocativ | federule | federelor |
| articulat | federul | federele |