favoritism
/fa.vo.ri'tism/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză favoritisme.
Definiții
- acordare abuzivă și nemeritată de favoruri; (la pl.) favoruri acordate cuiva în mod abuziv și nemeritat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | favoritism | favoritisme |
| genitiv-dativ | favoritismului | favoritismelor |
| vocativ | favoritismule | favoritismelor |
| articulat | favoritismul | favoritismele |
favoritismul
/fa.vo.riˈtis.mul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din favoritism.
Definiții
- forma de singular articulat pentru favoritism.