← înapoi la căutare

fantă

/'fan.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză fente.

Definiții

  1. (tehn.) deschidere sau crăpătură îngustă (într-un perete).
  2. (în forma fentă) tăietură practicată perpendicular într-o țesătură.

Exemple

  • Fentă la o fustă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfantăfante
genitiv-dativfanteifantelor
vocativfantăfantelor
articulatfantafantele

fante

/'fan.te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din italiană fante.

Definiții

  1. (fam. și peior.) bărbat (tânăr) afemeiat.
  2. carte de joc reprezentând figura unui tânăr; valet.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfantefanți
genitiv-dativfanteluifanților
vocativfantefanților
articulatfantelefanții

fantele

/ˈfan.te.le/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din fante.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru fante.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică