fanat
/fa'nat/Etimologie
Din a (se) fana.
Definiții
- (despre flori și legume; p.ext. despre oameni) care și-a pierdut prospețimea; trecut, ofilit, veștejit.
Din a (se) fana.
Din latină * fenacium.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fânaț | fânațuri |
| genitiv-dativ | fânațului | fânațurilor |
| vocativ | fânațule | fânațurilor |
| articulat | fânațul | fânațurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică