← înapoi la căutare

fanariotul

/fa.na.riˈo.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din fanariot.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru fanariot.

fanariot

/fa.na.riˈot/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din neogreacă φαναριωτισ (fanariótis).

Definiții

  1. grec din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar din Constantinopol; (spec.) demnitar al Porții Otomane ori dregător sau domn în țările românești care provenea din această pătură greacă înstărită.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfanariotfanarioți
genitiv-dativfanariotuluifanarioților
vocativfanariotulefanarioților
articulatfanariotulfanarioții

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică