← înapoi la căutare

falimentul

/fa.liˈmen.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din faliment.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru faliment.

faliment

/fa.liˈment/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din germană Falliment sau italiană fallimento < din verbul fallire („a eșua, a greși”) +‎ -mento.

Definiții

  1. situație de insolvabilitate în care se află un comerciant, un industriaș etc., declarată de o instanță judiciară; (fig.) ruină, eșec total.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfalimentfalimente
genitiv-dativfalimentuluifalimentelor
vocativfalimentulefalimentelor
articulatfalimentulfalimentele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică