fairplay
/ˈfer.plej/Etimologie
Din engleză fairplay.
Definiții
- acceptare loială a regulilor (într-un joc, într-un sport, în afaceri).
- (adjectival)
Exemple
- Nu a avut o comportare fairplay
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fairplay | — |
| genitiv-dativ | fairplay-ului | — |
| vocativ | fairplayule | — |
| articulat | fairplay-ul | — |