← înapoi la căutare

factura

/fak.tu'ra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză facturer.

Definiții

  1. (v.tranz.) a întocmi factura pentru o marfă.

Declinare

CazSingularPlural
verbfacturafacturau

factură

/fak'tu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză facture < latină factura.

Definiții

  1. structură, constituție (intelectuală, psihică, morală etc.).
  2. caracter, aspect exterior, specific al unei opere de artă plastică.
  3. ansamblul mijloacelor de expresie care determină specificul unei opere literare sau muzicale.
  4. act justificativ privind vânzările și cumpărările de mărfuri, lucrările executate și serviciile prestate, precum și mărfurile lăsate în păstrare; formular tipărit pe care se întocmește un astfel de act.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfacturăfacturi
genitiv-dativfacturiifacturilor
vocativfacturăfacturilor
articulatfacturafacturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică