fabulă
/'fa.bu.lə/Etimologie
Din franceză fabulation < latină fabulatio.
Definiții
- scurtă povestire alegorică, de obicei în versuri, în care autorul, folosind procedeul personificării animalelor, plantelor și lucrurilor, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta.
- istorisire, prezentare a unei fapte imaginare ca reală; (p.ext.) minciună.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fabulă | fabule |
| genitiv-dativ | fabulei | fabulelor |
| vocativ | fabulă | fabulelor |
| articulat | fabula | fabulele |