fărâmare
/fə.rɨ'ma.re/Etimologie
Din a (se) fărâma.
Definiții
- (pop.) acțiunea de a (se) fărâma și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fărâmare | fărâmări |
| genitiv-dativ | fărâmării | fărâmărilor |
| vocativ | fărâmare | fărâmărilor |
| articulat | fărâmarea | fărâmările |