făcliuță
/fə.kli'u.ʦə/Etimologie
Din făclie + sufixul -uță.
Definiții
- făclioară.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | făcliuță | făcliuțe |
| genitiv-dativ | făcliuței | făcliuțelor |
| vocativ | făcliuță | făcliuțelor |
| articulat | făcliuța | făcliuțele |
Din făclie + sufixul -uță.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | făcliuță | făcliuțe |
| genitiv-dativ | făcliuței | făcliuțelor |
| vocativ | făcliuță | făcliuțelor |
| articulat | făcliuța | făcliuțele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică