face

Etimologie

Din latină facere.

Definiții

1. (v.tranz.) a întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect.
2. a procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva.
3. a construi, a clădi; a ridica, a așeza.
4. a găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare.
5. a compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică.
6. a stabili o lege, o convenție, o înțelegere.
7. a câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere.
8. a pregăti ceva într-un anumit scop.
9. a aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.).
10. (despre femei) a naște.
11. (despre soți) a procrea.
12. (despre mamifere) a făta.
13. (despre păsări) a oua.
14. (despre pomi) a produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc.
15. (despre ființe și plante) a căpăta, a dobândi; a-i apărea.
16. a se îmbolnăvi de...
17. a întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a...
18. a determina, a convinge.
19. a obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să...
20. a predispune la ceva; a îndemna.
21. a determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație.
22. a preface, a schimba, a transforma în...
23. a zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de...
24. a săvârși, a făptui, a comite.
25. a provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui.
26. a arăta, a manifesta, a acorda.
27. a aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini.
28. a juca (un meci).
29. a exercita, a practica o meserie.
30. a studia, a urma un curs sau o formă de învățământ.
31. (cu complementul "semn") a atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn.
32. a parcurge, a străbate un drum sau o distanță.
33. a petrece, a parcurge un interval de timp.
34. (v.intranz.) a proceda; a acționa; a se comporta.
35. (v.refl.) (în construcții interogative) a se descurca într-un anumit fel.
36. a-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău).
37. (în superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) a prevesti, a cobi.
38. (pop.; în superstiții) a vrăji, a fermeca; a descânta.
39. a valora, a prețui; a costa.
40. (la pers. 3; cu valoare impersonală) a fi vrednic (de a...), a merita (să...).
41. a se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...; a o coti (spre...).
42. (v.refl.) (fam.) a se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia.
43. a zice, a spune.
44. (v.refl.) (despre zi, noapte, întuneric etc.) a se produce, a se ivi, a se lăsa.
45. (impers.) (pop.) a i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație).
46. (despre drumuri, văi etc.) a se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor).
47. (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) a se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de...
48. a fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de...
49. (pop.) a se întâmpla.
50. a ajunge, a deveni.
51. a ajunge la numărul de..., la un total de...
52. a îmbrățișa cariera de..., a deveni.
53. (v.intranz.) a îndeplini o treabă sau o funcție ocazională.
54. (determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) a redeveni.
55. a se preface, a simula.
56. (v.intranz.) a-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de...

Exemple

• Face un gard.
• Își face pantofi.
• Face o casă.
• Face fânul stoguri.
• Își face bagajele.
• A făcut o bătătură.
• A făcut scarlatină.
• Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...
• Nu l-au putut face să se însoare.
• Nu mă face să plec.
• Timpul urât îl face trist.
• L-a făcut om.
• Faceți din piatră aur.
• L-a făcut măgar.
• A făcut o încurcătură.
• I-a făcut toate onorurile.
• Și-a făcut datoria.
• Face avocatură.
• Face medicina.
• A făcut 2 kilometri.
• Cu el și-a făcut veacul.
• Fă cum știi.
• Ce se face acum?
• Porcul face a ploaie.
• I-a făcut de boală.
• Cât fac pantofii?
• Scump, dar face!
• Am făcut la dreapta.
• Fă-te încoace!
• Am să te cert, făcea el.
• Se făcea că vede un palat.
• Se făcea o vale lungă.
• I s-a făcut frică.
• I s-a făcut de ducă.
• Ce s-a făcut cu el?
• Copilul s-a făcut mare.
• Ceata se face de două sute de oșteni.
• Se face muncitor metalurgist.
• S-a făcut din nou om.
• Se face că pleacă.
• Face pe nevinovata.

Declinare

Sinonime: efectua, executa, fabrica, realiza, construi, înfăptui

Antonime: desface, strica

Etimologie

Din face.

Definiții

1. forma de persoana a II-a singular la imperfect pentru face.