fățui
/fə.ʦu'i/Etimologie
Din față + sufixul -ui.
Definiții
- (v.tranz.) a netezi, a lustrui suprafața unui obiect (prin cioplire, prin frecare etc.); (p.gener.) a da aspect frumos (suprafeței) unui lucru.
- (v.tranz.) (spec.) a netezi tencuiala așternută pe un element de construcție.
- (v.tranz.) (în industria tăbăcăriei) a curăța pielea de ultimele impurități rămase după cenușărit.
- (v.tranz.) (fig.) (pop.) a pălmui pe cineva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | fățuea | fățueau |