← înapoi la căutare

ezita

/e.zi'ta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză hésiter < latină haesitare.

Definiții

  1. (v.intranz. și tranz.) a sta la îndoială în luarea unei hotărâri; a șovăi, a se codi, a pregeta.

Exemple

  • A ezitat să se ducă acolo.

Declinare

CazSingularPlural
verbezitaezitau

Sinonime: se codi, pregeta, șovăi, (înv. și reg.) se îndoi, (reg.) se îngăima, se nedumeri, se tântăvi, (Mold.) se cioșmoli, (prin Olt.) se scârciumi, (înv.) se cruța, lipsi, (fig.) oscila, (înv. fig.) se atârna, se cumpăni, se legăna

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică