extrapolare
/eks.tra.po'la.re/Etimologie
Din a extrapola.
Definiții
- (mat.) metodă de determinare aproximativă a unei funcții continue pentru valori situate în afara unui interval de valori cunoscute; extrapolație.
- (fil.) extindere ipotetică a unei noțiuni, legi, teorii etc. de la un domeniu la altul; trecere de la o idee la alta, mai complexă, cu o sferă mai largă etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | extrapolare | extrapolări |
| genitiv-dativ | extrapolării | extrapolărilor |
| vocativ | extrapolare | extrapolărilor |
| articulat | extrapolarea | extrapolările |