extinctor
/eks.tink'tor/Etimologie
Din franceză extincteur < latină extinctor, extinctoris.
Definiții
- care are proprietatea de a stinge.
Din franceză extincteur < latină extinctor, extinctoris.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | extinctor | extinctoare |
| genitiv-dativ | extinctorului | extinctoarelor |
| vocativ | extinctorule | extinctoarelor |
| articulat | extinctorul | extinctoarele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică