extaz

Etimologie

Din franceză extase < greacă antică ἔκστασις (ékstasis, „transport”).

Definiții

1. stare psihică de mare intensitate, caracterizată prin suspendarea aparentă a contactului cu lumea înconjurătoare, imobilitate, scăderea controlului asupra propriei persoane, euforie, halucinații etc., care |apare sub influența unor ritualuri și practici religioase.
2. (med.) stare nervoasă în care bolnavul, urmărit de idei fixe și de exaltare mintală, este lipsit de senzații și incapabil de mișcări voluntare.
3. admirație profundă, nețărmurită.

Declinare

Sinonime: 3: adorație, venerație