expulza
/eks.pul'za/Etimologie
Din franceză expulser < latină expulsare.
Definiții
- (v.tranz.) a obliga să părăsească țara, a trimite peste graniță un străin care a executat o pedeapsă sau a cărui prezență pe teritoriul statului nu mai este dorită.
- (v.tranz.) a da, a împinge afară, a sili să iasă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | expulza | expulzau |