experimentalism
/eks.pe.ri.men.ta'lism/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din engleză experimentalism.
Definiții
- folosire a experimentului, a documentului ca principal mijloc de cunoaștere, de creație.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | experimentalism | — |
| genitiv-dativ | experimentalismului | — |
| vocativ | experimentalismule | — |
| articulat | experimentalismul | — |
experimentalismul
/eks.pe.ri.men.taˈlis.mul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din experimentalism.
Definiții
- forma de singular articulat pentru experimentalism.