existențialism
/eg.zis.ten.ʦi.aˈlism/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză existentialisme, germană Existentialismus.
Definiții
- doctrină filozofică conform căreia reală este numai existența umană, trăirea afectivă a existenței de către individ.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | existențialism | — |
| genitiv-dativ | existențialismului | — |
| vocativ | existențialismule | — |
| articulat | existențialismul | — |
existențialismul
/eg.zis.ten.ʦi.aˈlis.mul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din existențialism.
Definiții
- forma de singular articulat pentru existențialism.