verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză exister < latină existere.
Definiții
- (v.intranz.) a se afla în realitate; a fi; a ființa.
- (despre ființe) a se afla în viață; a fi viu; a trăi; a viețui.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect indicativ pentru exista
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | exista | existau |
Sinonime: afla, avea, trăi, dăinui, data, consta
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru exista.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru exista.