← înapoi la căutare

exigență

/ek.siˈʤen.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză exigence < latină exigentia.

Definiții

  1. faptul de a fi exigent; ceea ce pretinde cineva de la altul (și de la sine însuși); pretenție, cerință, exiguitate.
  2. nevoie, trebuință, necesitate.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativexigențăexigențe
genitiv-dativexigențeiexigențelor
vocativexigențăexigențelor
articulatexigențaexigențele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică