exclama
/eks.kla'ma/Etimologie
Din franceză exclamer < latină exclamare.
Definiții
- (v.tranz.) a rosti ceva cu ton ridicat (și prelungit), ca urmare a unei stări afective puternice; a striga.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | exclama | exclamau |
Din franceză exclamer < latină exclamare.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | exclama | exclamau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică